Mini-Curs Gratuit Pentru Dresaj Canin
02 Martie - 09 Martie02.03 - 09.03
Ora 9:00 AM 09:00
Lecții zilnice pe email
Au mai rămas:
  • 0 ore
  • 0 min
  • 0 sec
Particip la mini-curs
images 9

Care sunt cele mai importante ipoteze previzionate?

DENUMIRE AN N AN N+1 AN N+2 AN N+3 AN N+4  
Parități  
Paritate euro/lei

Depreciere/apreciere lei față de euro (% anual)

Nivelul inflației previzionate

           
Indicatori generali            
Plătitor de TVACota de TVA

Cota de impozit pe profit

Coeficientul de repartizare a dividendelor

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
TOTAL INVESTIȚIE INIȚIALĂ  
TOTAL CAPITAL DE DEMARARE, din care:  
Aport de capital social

Disponibilități existente

Capital împrumutat – total, din care:

– Bancă sau investitori

– Leasing (fără TVA)

– Credite pe termen scurt (inclusiv de la asociați/

acționari; returnabile în mai puțin de un an)

– retragere de capital (total nominal)

           
CREDITE BANCARE LEI    
Moneda

Valoare credit (lei)

Valoare credit (euro)

Durata creditului

Periodicitatea ratelor

Număr rate

Număr perioade de plată

Perioada de grație

Rata dobânzii

Avans (%)

Avans (lei)

Anul contractării creditului

Luna Contractării creditului

Dobânda cumulată

Rata creditului cumulată

           
Utilizarea capitalului  
Investiție în mijloace fixe (fără TVA)  
Valoare intrări mijloace fixe (fără TVA), din care:

– mijloace fixe amortizabile (fără TVA)

– mijloace fixe neamortizabile (fără TVA)

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
Valoare capital destinată folosirii cu numerar utilizabil  
Venituri din producția vândută (fără TVA)

Venituri din vânzarea mărfurilor (fără TVA)

Venituri din producția de imobilizări

Venituri din subvenții de exploatare

Alte venituri din exploatare

Venituri financiare

Venituri extraordinare

Venituri din aprovizionare și ajustări

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 
TVA  
TVA deductibilă

TVA colectată

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cheltuieli
Cheltuieli cu exploatare directe

Cheltuieli de exploatare indirecte

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Cheltuieli de exploatare (fără TVA) (medie lunară)
Materii prime

Materiale consumabile

Cheltuieli cu materialele de natura obiectelor de inventar

Cheltuieli cu materiale nestocate

Cheltuieli din afară (energie, hosting)

Cheltuieli cu mărfurile

Cheltuieli cu ambalajele

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

 

Downloadeaza tabelul in format document (.docx) din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/

Cheltuielile de demarare

Pentru a realiza previziunile financiar-contabile este nevoie să se calculeze investiția de pornire, conform prețurilor medii de pe piață și achizițiilor medii necesare.

Downloadeaza tabelul in format document (.docx) din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/

În situația în care nu deții un teren, dar vrei să intri în posesia unuia pentru a dezvolta această afacere, recomandarea este să te orientezi spre zone care permit extinderea, în cazul în care afacerea se va dezvolta. Nu este nevoie să fie achiziționat un teren foarte mare, în primă fază. Se poate apela la firme specializate care se ocupă cu construirea spațiilor de care este nevoie.

⚠️ Nu se recomandă creditele foarte mari în primii ani, pentru că va fi nevoie de fonduri, iar banca va solicita plata ratei dobânzii, cu plata la termen. Condiția de bază este să se solicite un credit care poate fi onorat, pentru a nu risca să ne fie dosarul respins de către instituția bancară sau să-l accepte, dar firma să intre în incapacitate de plată, moment în care banca are dreptul de a executa garanțiile cu scopul de a-și recupera banii.

Cheltuielile de exploatare

Se referă la cheltuielile care vizează următoarele activități:

  • cheltuieli cu mărfuri,
  • materii prime,
  • consumabile,
  • utilități (apă, energie),
  • lucrările executate de terți,
  • amortizările,
  • impozite, taxe sau vărsăminte asimilate
  • salariile, asigurările și protecția socială etc.

Aceste cheltuieli sunt cuprinse în contul de profit și pierdere, dar pentru a le analiza mai bine, este nevoie să fie separate, astfel încât să ofere o imagine mai clară asupra modului cum s-au format. În tabelele referitoare la cheltuielile de exploatare, acestea s-au împărțit în cheltuieli directe și cheltuieli indirecte.

Cheltuielile directe, care se mai numesc și cheltuieli de producție, se utilizează în cadrul procesului de fabricație, pentru produse omogene, comenzi, loturi, lucrări, servicii, faze de fabricație, incluzându-se în costul acestora.

Denumire cont Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 13
Cheltuieli privind stocurile                          
Materiale prime                          
Materiale consumabile                          
Cheltuieli cu materiale auxiliare                          
Cheltuieli privind combustibilul                          
Cheltuieli privind piesele de schimb                          
Cheltuieli privind alte materiale consumabile                          
Cheltuieli privind materiale de natura obiectelor de inventar                          
Cheltuieli privind materialele nestocate                          
Alte cheltuieli din afară                          
Cheltuieli cu lucrări și serviciile executate de terți                          
Cheltuieli cu întreținerea și reparațiile                          
Cheltuieli cu redevențele, locațiile de gestiune și chiriile                          
Cheltuieli cu primele de asigurare                          
Cheltuieli cu studiile și cercetările                          
Cheltuieli cu alte servicii executate de terți                          
Cheltuieli cu colaboratorii                          
Cheltuieli privind comisioanele și onorariile                          
Cheltuieli cu protocol, reclamă și publicitate                          
Cheltuieli de protocol, reclamă și publicitate (nedeductibile)                          

Downloadeaza tabelul in format document (.docx) din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/

Denumire

cont

Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 Luna 13
Cheltuieli cu transportul de bunuri și personal                          
Cheltuieli cu deplasări, detașări și transferuri                          
Cheltuieli poștale și taxe de telecomunicații                          
Cheltuieli cu serviciile bancare și asimilate                          
Alte cheltuieli cu serviciile executate de terți                          
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate                          
Cheltuieli cu alte impozite, taxe și vărsăminte asimilate                          
Alte cheltuieli nedeductibile                          
Cheltuieli cu personalul                          
Cheltuieli cu salariile personalului                          
Cheltuieli privind asigurările și protecția socială                          
Alte cheltuieli de exploatare                          
Pierderi din creanțe și debitori diverși                          
Alte cheltuieli de exploatare                          
Despăgubiri, amenzi și penalități                          
Donații și subvenții acordate                          
Cheltuieli privind activele cedate și alte operații de capital                          
Alte cheltuieli de exploatare                          
Cheltuieli cu amortizările                          
Cheltuieli de exploatare privind amortizarea imobilizărilor                          
TOTAL CHELTUIELI DE EXPLOATARE                          

Downloadeaza tabelul in format document (.docx) din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/

Cheltuielile indirecte sunt cele care sunt incluse în telefoane, întreținere, lumină etc. acestea fiind efectuate în interesul administrației și conducerii firmei, fără a putea fi identificate sau repartizate nemijlocit pe produse. Față de cele directe, cheltuielile indirecte nu variază proporțional cu creșterea sau descreșterea volumului de producție, pentru că sunt relativ constante. Cheltuielile indirecte pot fi împărțite în variabile, care se modifică în funcție de volumul producției, și fixe, care rămân la fel, indiferent de volumul producției.

Denumire Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 TOTAL
Personal de conducere                          
Număr de angajați 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Salariu brut/angajat (exclusiv beneficii înregistrate în CM)                          
Salariu brut/total angajați (exclusiv beneficii înregistrate în CM)                          
Salariu net/angajat                          
Salariu net/total angajați                          
Beneficii/angajat (neînregistrate în CM)                          
Beneficii/total angajați (neînregistrate în CM)                          
Câștig salarial/angajat (salariu net + beneficii neînregistrate în CM)                          
Contribuții sociale și alte rețineri salariale                          
Contribuții sociale datorate de angajați/angajat                          
Contribuții sociale datorate de angajați/total angajați                          
Contribuții sociale datorate de angajator/angajat                          
Contribuții sociale datorate de angajator/total angajați                          
Impozit pe salarii/angajat                          
Impozit pe salarii/total angajați                          
Total contribuții sociale și alte rețineri/angajat                          
Total contribuții sociale și alte rețineri/total angajați                          
Total parțial 1 (salarii nete + contribuții) și rețineri + beneficii/total angajați)                          
2. Personal direct productiv 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0 0

Downloadeaza tabelul in format document (.docx) din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/

Denumire Luna 1 Luna 2 Luna 3 Luna 4 Luna 5 Luna 6 Luna 7 Luna 8 Luna 9 Luna 10 Luna 11 Luna 12 TOTAL
Salariu brut/angajat (exclusiv beneficii înregistrate în CM)                          
Salariu brut/total angajați (exclusiv beneficii înregistrate în CM)                          
Salariu net/angajat                          
Salariu net/total angajați                          
Beneficii/angajat (neînregistrate în CM)                          
Beneficii/total angajați (neînregistrate în CM)                          
Câștig salarial/angajat (salariu net + beneficii neînregistrate în CM)                          
Contribuții sociale și alte rețineri salariale                          
Contribuții sociale datorate de angajați/angajat                          
Contribuții sociale datorate de angajați/total angajați                          
Contribuții sociale datorate de angajator/angajat                          
Contribuții sociale datorate de angajator/total angajați                          
Impozit pe salarii/angajat                          
Impozit pe salarii/total angajați                          
Total contribuții sociale și alte rețineri/angajat                          
Total contribuții sociale și alte rețineri/total angajați                          
Total parțial 2 (salarii nete + contribuții) și rețineri + beneficii/total angajați)                          
TOTAL (1+2)                          
Număr total de angajați 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1 1
Salarii brute/total angajați (exclusiv beneficii înregistrate în CM)                          
Salarii nete/total angajați                          
Beneficii/total angajați (exclusiv contribuții sociale)                          
Total contribuții sociale și alte rețineri/total angajați                          
TOTAL CHELTUIELI DE PERSONAL (salarii nete + contribuții și rețineri + beneficii/total angajați)                          

Downloadeaza tabelul in format document (.docx) din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/

Contul de profit și pierdere

Contul de profit și pierdere se folosește în contabilitate și este o situație financiară anuală obligatorie care reflectă performanța unei companii într-o anumită perioadă. Rezultatul contabil este determinat pe baza veniturilor și cheltuielilor din contabilitate. Această diferență dintre venituri și cheltuieli poate rezulta în profit, dacă veniturile sunt mai mari, sau pierdere, dacă veniturile sunt mai mici decât cheltuielile.

Veniturile pot fi de mai multe tipuri: financiare, din exploatare sau extraordinare. Veniturile financiare se obțin din dobânda la împrumuturile oferite altor firme (este cazul băncilor) sau din diferența pozitivă de curs valutar. Veniturile din exploatare provin din vânzarea producției (vânzarea produselor realizate de firmă sau prestarea de servicii) și a mărfurilor (achiziționarea și distribuirea unor mărfuri cărora li se pune un adaos comercial). În privința veniturilor extraordinare sau excepționale este de știut că rezultă din tranzacții sau evenimente care diferă de activitățile curente și, deci, nu se repetă cu regularitate. Aici poate fi vorba de o donație sau de o sponsorizare.

Cheltuielile pot fi: de exploatare, financiare sau extraordinare, la fel ca și veniturile. Cheltuielile financiare vizează ratele dobânzii la credite, comisioane și servicii bancare etc.

Cheltuielile extraordinare, care se mai numesc și excepționale, rezultă din tranzacții și evenimente diferite de activitățile obișnuite și nu se repetă cu regularitate. Aici pot fi incluse pagubele create de calamitățile naturale sau de un incendiu.

Pentru previzionarea contului de profit și pierdere este necesar să fie acoperite acele cheltuieli care se pot anticipa, dar nevoile de planificare diferă de la societate la societate.

Fluxul de numerar

Acesta arată deficitul sau surplusul de bani care caracterizează o afacere în perioada previzionată. Prin intermediul său se poate planifica utilizarea mai eficientă a numerarului disponibil și se pot identifica toate prioritățile la plata obligațiilor, dar și resursele care sunt necesare pentru investițiile viitoare.

Este alcătuit din intrări (venituri, împrumuturi, majorarea capitalului social) și ieșiri (cheltuieli, datorii, rate ale dobânzilor sau la credite).

Pentru orice firmă este esențial ca lichiditățile, care reprezintă diferența dintre intrările și ieșirile de numerar, să fie tot timpul pozitive. Astfel că, dacă din calculele previzionale reiese că la un moment dat se vor înregistra valori negative ale numerarului disponibil, există riscul falimentului, indiferent de profitul care există. Dacă într-un moment al perioadei planificate se întâlnesc valori negative, trebuie să se găsească o modalitate prin care să fie acoperit acel gol. Una dintre metodele de îmbunătățire a fluxului de numerar este accelerarea încasărilor. De asemenea, se poate apela la împrumuturi, la întârzierea anumitor plăți sau la diminuarea costurilor de exploatare.

În continuare, vor fi prezentate previziunile privind fluxul de numerar, care se fac lunar pentru primii doi ani de activitate și anual pentru restul perioadei. Foarte mulți manageri se orientează doar după contul de profit și pierdere, dar fluxul de numerar este la fel de important. Spre exemplu, se poate întâmpla următoarea situație; firma poate înregistra la un moment dat o pierdere în contul de profit și pierdere, dar dacă are lichidități suficiente, poate depăși momentul. Însă, dacă rămâne fără numerar pentru plata datoriilor, indiferent de profit sau pierdere, se îndreaptă spre faliment.

Concluzia este să fie considerat și fluxul de numerar la fel de important precum contul de profit și pierdere, iar analiza unuia să se facă în același timp cu celălalt.

Alte documente financiare

Informațiile financiar-contabile sunt importante deoarece pot fi utilizate atât intern, cât și pentru a prezenta planul unor colaboratori din afara firmei. De asemenea, acestea sunt necesare pentru a putea înțelege cum funcționează lucrurile, de la acumularea cheltuielilor (cheltuieli de exploatare), până la evoluția veniturilor și cheltuielilor (contul de profit și pierdere), precum și modul în care circulă bani în interiorul companiei (fluxul de numerar).

Unul dintre formularele financiar-contabile esențiale este bilanțul – documentul de contabilitate care cuprinde toate resursele unei firme, de la active (ce deține) și pasive (ce datorează), până la capitalul propriu al acesteia, la sfârșit de an, considerat a fi un exercițiu financiar, dar și în celelalte circumstanțe stabilite de lege.

Activele se referă la mijloacele economice, care sunt reunite în funcție de componența și rolul pe care îl au în procesul economic, în timp ce pasivele reprezintă sursele de acoperire a mijloacelor, catalogate în funcție de natură sau destinația pe care o au.

Previziuni despre indicatorii de eficiență economică

Indicatorii de eficiență economică reprezintă elementele folosite în contabilitate pentru a prezenta situația unei firme. Orice firmă are un specific financiar-contabil propriu, astfel că nu se întâmplă prea des să fie folosiți toți acești indicatori pentru ținerea unei contabilități. Categoriile în care sunt împărțiți indicatorii de eficiență economică sunt:

  • de lichiditate;
  • de îndatorare (solvabilitate, risc);
  • de gestiune (cunoscuți și ca indicatori de activitate);
  • de rentabilitate.
  1. Indicatorii de lichiditate

Când se vorbește de lichiditatea unei firme, se face referire, de fapt, la capacitatea acesteia de a-și achita datoriile pe termen scurt (printre care și dobânda aferentă împrumuturilor realizate) prin vânzarea activelor curente (circulare). Lichiditatea mare este determinată de facilitatea și rapiditatea cu care pot fi valorificate bunurile deținute.

Acest tip de indicatori se obțin cu ajutorul bilanțului:

  • rata lichidității curente – care demonstrează beneficiul firmei, dat de activele deținute, pentru respectarea obligațiilor;
  • rata lichidității mediate – capacitatea firmei de a-și achita rapid obligațiile pe termen scurt.
  1. Indicatorii de îndatorare (solvabilitate, risc)

Îndatorarea se referă la gradul de asigurare oferit de creditori pentru fondurile utilizate de o companie, în timp ce solvabilitatea constă în capacitatea acesteia de a-și achita obligațiile pe care le are din propriile active. Indicatorul de îndatorare are următoarele rate:

  • rata datoriilor;
  • rata de solvabilitate;
  • rata de acoperire a capitalului deținut;
  • rata de acoperire a datoriilor;
  • indicatorul referitor la asigurarea dobânzilor.

Formula: RAD = Profit deținut înainte de impozitare și plata dobânzilor / cheltuieli cu dobânda

Rata pentru asigurarea dobânzilor se referă la numărul cheltuielilor cu dobânda pe care le poate achita o firmă. Astfel că, dacă indicatorul are o rata mai mică, atunci și poziția pe care o deține firma este considerată a fi riscantă.

Planul de afaceri va considera relevante aceste rate numai în cazul în care va fi solicitat capitalul împrumutat.

Formula: RASD = (Profit din activitate, după impozitare + Dobânzi) / (Dobânzi + Rata de rambursare a împrumuturilor pe termen lung)

RASD analizează cât de solvabile sunt proiectele de investiții. De fapt, acesta arată numărul posibilităților că profitul unei companii, înainte de a plăti dobânzile, să acopere datoria, care constă în rata anuală care trebuie achitata împreuna cu dobânzile aferente. Dacă RASD are o tendință descrescătoare, exista posibilitatea ca managerierea să fie ineficienta ori previziunile nu sunt realizate în momentul accesării creditelor.

  1. Indicatorii de gestiune (de activitate)

Acești indicatori au rolul de a măsura eficiența companiei în ceea ce privește gestionarea resurselor stabile, precum și de a derula activități. Astfel ca ratele de gestiune specifice acestor indicatori sunt:

  • viteza de rotație a activelor circulante;
  • viteza de rotație a furnizorilor;
  • viteza de rotație a activelor totale;
  • viteza de rotație a activelor imobilizate;
  • viteza de rotație a creanțelor;
  • viteza de rotație a stocurilor.

Acestea reprezintă metoda optimă de diagnosticare pentru capacitatea globală deținută de o companie în obținerea de profit, fiind luate în calcul toate cheltuielile, de la cele financiare, până la cele cu impozitul.

Formula: (Profit din exploatare – Cheltuieli de exploatare) / Cifra de afaceri

Exemple

Constituie cea mai bună metodă de diagnosticare a capacității globale a firmei de a obține profit, dat fiind faptul că atât cheltuielile financiare, cât și impozitul plătit sunt luate în calcul.

Formula: (Profit din exploatare – Cheltuieli de exploatare) / Cifra de afaceri

  1. Indicatorii de rentabilitate (profitabilitate)

Acest tip de indicatori au rolul de a măsura cât de profitabile sunt diferite elemente financiar-contabile, în funcție de care este dovedită eficiența activității companiei. Marjele cele mai importante ale acestor indicatori sunt:

  • marja pentru profitul de exploatare;
  • marja profitului net;
  • rentabilitatea capitalului propriu;
  • rentabilitatea activelor totale;
  • rentabilitatea activelor fixe;
  • rentabilitatea capitalului permanent;
  • marja costurilor bunurilor vândute;
  • marja brută din vânzări (marja profitului din exploatare).
  1. Indicatorii de rentabilitate (profitabilitate)

Acest tip de indicatori au rolul de a măsura cât de profitabile sunt diferite elemente financiar-contabile, în funcție de care este dovedită eficiența activității companiei. Marjele cele mai importante ale acestor indicatori sunt:

  • marja pentru profitul de exploatare;
  • marja profitului net;
  • rentabilitatea capitalului propriu;
  • rentabilitatea activelor totale;
  • rentabilitatea activelor fixe;
  • rentabilitatea capitalului permanent;
  • marja costurilor bunurilor vândute;
  • marja brută din vânzări (marja profitului din exploatare).
Necesitățile financiare

O idee mai clară cu privire la nevoile financiare și bugetul necesar se vor contura odată ce au fost stabilite o serie de factori:

  • investiția inițială,
  • cheltuielile lunare,
  • cheltuielile anuale,
  • veniturile necesare pentru plata cheltuielilor și pentru câștigarea de profit.

În cazul în care e nevoie de un împrumut la bancă, se recomanda consultarea ofertelor cât mai multor bănci și interesarea cu privire la minimul de capital propriu acceptat pentru suma care urmează a fi luată cu împrumut, rata dobânzii, perioada de grație. În ceea ce privește capitalul propriu, acesta este o metodă prin care persoana care ia împrumut de la bancă își justifică implicarea financiară.

Se recomandă alegerea băncii care propune cea mai avantajoasă ofertă. Pentru a acoperi costurile adiționale, se poate reevalua volumul veniturilor din vânzări. Va fi nevoie de o reevaluare a obiectivelor ce țin de marketing, producție și operațiuni, contabilitate și de resurse umane. Cu alte cuvinte, e nevoie de revizuirea obiectivelor de afaceri.

Sumele necesare și utilizarea lor

Aici se vor rezuma detaliile esențiale cu privire la investiția totală de care este nevoie și se vor oferi estimări ale capitalului propriu și celui împrumutat. De asemenea, se va prezenta și scopul în care va folosi suma respectivă.

Modul de rambursare

Aici se descrie alegerea făcută în ceea ce privește creditul.

Management riscurilor

Sfera antreprenorială a economiei de piață din România mai are multe obstacole de depășit. Aceste provocări nu se gestionează cu ușurință, ținând cont că accesul la competitivitate și la piețele internaționale este condiționat de anumiți factori, cum ar fi punerea precisă în aplicare a principiilor și tehnicilor de management internațional și a tehnicilor prin care se manageriază riscurile.

Trebuie să se țină cont și de riscurile externe pe care le implică înființarea oricărei afaceri. Pentru a le diminua, e nevoie de o anticipare a potențialelor probleme și prin urmare, de conturare a unui plan prin care se urmărește eliminarea sau reducerea acestora. Chiar dacă în plan nu sunt incluse și riscurile, finanțatorii vor decide acordarea sprijinului financiar numai după o evaluare riguroasă a riscurilor posibile pe care le implică afacerea respectivă. Trebuie luate în considerare toate aspectele unei afaceri, inclusiv cele negative.

Activitatea firmei nu va genera câștiguri în primul an, motiv pentru care e nevoie de rezerve de bani în cazul în care încep să se resimtă efectele riscurilor. Acest aspect trebuie luat în calcul încă de la început de orice antreprenor și reprezintă modalitatea principală prin care se pot diminua efectele riscurilor. O altă soluție poate fi conceperea unei liste cu furnizori alternativi, de la care se pot alege oricând oferte mai bune pentru produse similare.

Următorul tabel prezintă pe scurt aspectele menționate anterior și domeniile predispuse apariției riscurilor:

*) 0 = inexistent; 1 = scăzut; 2 = moderat; 3 = ridicat.

Riscul poate fi exprimat astfel:
Riscul = Pericolele x Vulnerabilitățile x Valoarea capitalului.

Conform acestei formule, riscul constituie o funcție între probabilitatea ca o amenințare să exploateze o eventuală vulnerabilitate și consecințele care se resimt asupra capitalului organizației în urma acestei întâmplări.

Referitor la riscurile pe care le implică o afacere, acestea se împart în 4 tipuri:

  • Riscul financiar: trebuie să se ia în considerare probabilitatea, nivelul și impactul tulburărilor care pot fi aduse sistemelor informaționale, întrucât aceste tulburări pot genera efecte financiare negative;
  • Constrângerile legislative: modul de funcționare a firmei în conformitate cu prevederile legale este influențat direct de sistemele informaționale;
  • Riscul operațional: modul de desfășurare a activității zilnice de afaceri dintr-o firmă este influențat de sistemele informaționale, proiectate exact pentru acest scop. Acesta constituie cel mai frecvent factor de risc;
  • Riscul strategic: organizația poate fi influențată și din punct de vedere strategic de sistemele informaționale.

Complexitatea procesului de management al riscului se află într-o continuă creștere, iar primul pas îl reprezintă estimarea. Trebuie să se identifice riscurile, modalitățile de reducere a acestora și consecințele asupra bugetului, care pot apărea ca urmare a punerii în aplicare a unor măsuri de transfer, evitare sau acceptare a riscului.

Al doilea pas îl reprezintă stabilirea clară a modului de alocare a bugetului către priorități și aplicarea măsurilor de diminuare a riscurilor. Metodele de accesare, procesare, transfer și stocare a tehnologiei informației se află într-o permanentă dezvoltare, ceea ce transformă asigurarea eficientă a informațiilor într-o sarcină continuă de recuperare.

⚠️ Toate părțile implicate trebuie să înțeleagă importanța procesului de evaluare și estimare a riscurilor și totodată importanța executării periodice a acestui proces. Este necesară identificarea și gestionarea eficientă din punct de vedere al bugetului a riscurilor legate de informație și tehnologia informației.

ℹ️ Prin analiza riscului se identifică legătura unui mediu-țintă cu riscurile, vulnerabilitățile și amenințările care planează asupra bunurilor asociate.

Pentru a înțelege importanța securității și amenințările la care este supusă o organizație, analiza risculuireprezintă mijlocul esențial prin care se efectuează o gestionare corectă a siguranței.

Cu alte cuvinte, managementul riscului acoperă identificarea valorii bunurilor, potențialelor evenimente cu efecte negative, frecvenței riscurilor, consecințelor unor evenimente neprevăzute. Analiza riscului nu numai că oferă estimări justificate și rezultate prin care se pot măsura riscurile, ci constituie și un mijloc pentru comunicarea la nivel organizațional. Aprecierea riscului însumează procesul de analizare a riscului și rezultatele acesteia.

Prin aprecierea riscurilor, se obține o analiză metodică a:

  • pagubelor care pot apărea ca rezultat al unei tulburări de securitate, inclusiv consecințele survenite ca efect al compromiterii confidențialității sau disponibilității informațiilor și bunurilor;
  • probabilității ca aceste tulburări de securitate să apară în baza riscurilor și amenințărilor predominante, inclusiv a mijloacelor de control curente;
✔️ Rezultatul procesului de apreciere a riscurilor este util pentru gestionarea managementului riscurilor și pentru identificarea celor mai bune soluții, precum și a priorităților pentru gestionarea siguranței în ceea ce privește informațiile. De asemenea, poate fi folosit și pentru asigurarea protecției în raport cu riscurile prin aplicarea unor mijloace de control.