| ℹ️ În cazul proiectelor finanțate prin FONDURI EUROPENE,studiul de fezabilitate este necesar doar atunci când sunt prevăzute lucrări de construcții și montaj. În situația în care proiectul vizează cumpărarea unor bunuri sau servicii, nu se mai utilizează studiul de fezabilitate, ci planuri de afaceri. |
Ce este un studiu de fezabilitate?
Un studiu de fezabilitate este, de fapt, întreaga documentație tehnico-economică prin care se analizează și se prezintă oportunitatea realizării proiectului. Prin intermediul acestuia, proiectantul propune scenarii sau opțiuni diferite (cel puțin două), constatând care dintre acestea este cel/cea mai potrivit/ă pentru a îndeplini obiectivul de investiții.
⚠️ Care este diferența dintre un plan de afaceri si studiul de fezabilitate?Sunt programe de finanțare care cer Studiu de Fezabilitate, în locul Planului de Afaceri. Un PLAN DE AFACERI pornește de la o idee, ce trebuie descrisă, de la implementarea sa până la obținerea primelor rezultate. La întocmirea unui plan de afaceri trebuie să se cunoască atât produsul, cât și agentul economic, considerate principalele date. Studiul de piață trebuie să fie specific fiecărui proiect și trebuie să includă informații despre:
|
Un plan de afaceri se va distinge clar prin planificare si rezultate așteptate ale investiției, astfel de probleme fiind obiective ale studiului de afaceri. În cazul STUDIULUI DE FEZABILITATE, doar firma este considerată element dat. Produsul care se va realiza după implementarea proiectului de investiții se conturează odată cu realizarea studiului, acesta reprezentând un element variabil. Specialiștii sunt de părere ca studiile de fezabilitate preced planurile de afaceri și nu invers. Un studiu de fezabilitate este un document complex, cu un grad de detaliere mult mai mare decât în cazul planurilor de afaceri. Rolul principal al acestuia este de a afla care este cea mai bună variantă de dezvoltare a activității firmei, prin analizarea mai multor opțiuni de realizare a unui proiect de investiții. Chiar dacă majoritatea agenților economici au profil de activitate identice, fiecare agent economic este diferit și are caracteristici proprii. De aceea, studiul de fezabilitate are ca scop esențial diminuarea sau chiar eliminarea riscurilor din procesul investițional. |
Un studiu de fezabilitate conține mai multe elemente, printre care:
- informații generale despre proiect/obiectul de investiții (denumire, descriere, beneficiar, ordonator de credite, elaboratorul studiului, necesitatea realizării obiectivului de investiții etc.);
- avize și acorduri (certificat de urbanism, acord de mediu, avize conforme etc.);
- date tehnice cu privire la zona de construcție (particularități de climă, poluare etc.);
- costuri estimate și durată aproximativă pentru realizarea obiectivului;
- analiza impactului social al proiectului;
- analiza riscurilor;
- analiza economico-financiară;
- piese desenate (plan de amplasare în zonă, plan de situație etc.).
Trebuie menționat faptul că specificul proiectului și cotea acestuia sunt factori în funcție de care se pot adapta elementele din conținutul studiului de fezabilitate. De asemenea, informațiile generale despre proiectul/obiectul de investiții vizează și alte aspecte precum:
- situația existentă și concluzii cu privire la aceasta
- depistarea eventualelor deficiențe
- prezentarea contextului (legislație, strategie etc.)
- demonstrarea necesității obiectului de investiții prin intermediul unor preconizări cu privire la evoluția cererii de bunuri și servicii
- obiectivele care vor fi îndeplinite ca urmare a realizării investiției publice.
Studiul de fezabilitate trebuie să mai conțină și alte informații, printre care principalii indicatori tehnico-economici aferenți obiectului de investiții prevăzuți de lege, după cum urmează:
- indicatori maximali, respectiv valoarea totală a obiectului de investiții, exprimată în lei, cu TVA și respectiv fără TVA, din care construcții-montaj (C+M), în conformitate cu devizul general
- indicatori minimali, respectiv indicatori de performanță – elemente fizice/capacități fizice care să indice atingerea țintei obiectivului de investiții
- indicatori financiari, socio-economici, de impact, de rezultat/operare, stabiliți în funcție de specificul și ținta fiecărui obiectiv de investiții
- durata estimată de execuție a obiectivului de investiții, exprimată în luni.
ℹ️ Situațiile în care este necesar un studiu de fezabilitateFiind un plan complex, studiul este de regulă necesar atunci când se înființează o afacere sau atunci când se ia o decizie strategică de importanță majoră. În linii mari, studiul de fezabilitate este utilizat în situațiile în care se preconizează un impact mare din punct de vedere operațional sau economic. |
Studiul de fezabilitate este necesar atunci când se dorește realizarea unui proiect de infrastructură sau construcții. În conținutul acestuia, se găsesc soluții de marketing și management, precum și o concluzieîn ceea ce privește impactul realizării obiectivului. O echipă specializată se va ocupa de analizarea resurselor, iar scopul este de a identifica o soluție structurală potrivită pentru îndeplinirea obiectivului.În cazul proiectelor finanțate prin FONDURI EUROPENE, acest studiu este necesar doar atunci când sunt prevăzute lucrări de construcții și montaj. În situația în care proiectul vizează cumpărarea unor bunuri sau servicii, nu se mai utilizează studiul de fezabilitate, ci planuri de afaceri. Structura cadru a unui studiu de fezabilitate, stabilită prin Hotărârea de Guvern nr. 907/2016, acesta trebuie să conțină minim două scenarii, documentate, justificate și cu obiectivul de a realiza proiectul de investiții. Un studiu de fezabilitate poate avea o complexitate mai mică sau mai mare, fiind necesar în situațiile în care se urmărește realizarea unei construcții noi, adică în cazul unor investiții majore de infrastructură rutieră și construcții civile/industriale. |
De ce este important studiul de fezabilitate?
Studiul de fezabilitate este foarte important pentru un antreprenor, deoarece îi arată acestuia dacă proiectul pe care îl plănuiește este rentabil și poate reprezenta un avantaj în fața competitorilor săi. Altfel spus, acest studiu confirmă sau infirmă dacă un proiect poate fi demarat.
În ultimii zece ani, însă, evoluțiile economice au creat paradigme care au dus modificări importante în ceea ce privește ritmul dezvoltării, cele mai importante aspecte, chiar esențiale pentru a supraviețui din punct de vedere economic, fiind flexibilitatea și adaptabilitatea. Astfel că, actualele trenduri și concurența foarte mare de pe piață au determinat conștientizarea rolului extrem de important pe care îl are o atentă planificare a dezvoltării afacerilor și proiectelor de investiție. În plus, acestora s-a adăugat o serie de noi obligații, cum ar fi metode de protecția mediului, aspecte sociale și aspecte etice, pentru a putea accesa noi fonduri europene, în vederea implementării proiectelor investiționale.
Studiul de fezabilitate are un rol fundamental în documentația necesară pentru obținerea unei finanțări europene, acesta fiind instrumentul prin care se poate analiza și observa dacă investiția planificată este una realizabilă și realistă, fiind util și în stabilirea modului și momentului potrivit pentru realizarea finanțării sau implementări proiectului. Prin urmare, acest instrument este util atât investitorului, celui care a avut ideea proiectului, cât și analistului financiar.
Dacă problemele legate de derulare proiectului, care nu permit deloc derularea acestuia sau nu o permit în perioada stabilită sau la locația inițială, sunt depistate din timp, se poate face o economisire importantă de timp și bani, evitând totodată apariția unor probleme, care în timp s-ar fi transformat în obstacole imposibil de trecut.
În concluzie, studiul de fezabilitate reprezintă o cercetare amănunțită în ceea ce privește aspectele economico-financiare, de management, tehnice, etc. și factorii implicați în realizarea unui proiect de investiții, ca de exemplu, factori de risc, aspecte sociale și juridice ori aspecte referitoare la protecția mediului.
Cum ajuta concret un studiu de fezabilitate
Printr-un studiu de fezabilitate se bifează cel puțin următoarele aspecte:
- Stabilirea viabilității proiectului
Se întâmplă adesea ca ideile de proiect propuse pentru finanțare să se dovedească a fi lipsite de o bază reală și durabilă, cauza din care acestea se împotmolesc, fiind ulterior abandonate în diferite etape ale implementării. În aceste cazuri, efectuarea unui studiu amănunțit ar preveni această risipă de finanțe și efort.
- Alegerea celei mai potrivite soluții de implementare a proiectului
Un alt aspect în care studiul de fezabilitate se dovedește a fi de ajutor este cel în care se stabilește variantă potrivită de implementare a proiectului, precum și optimizarea acestui proces.
- Atragerea fondurilor necesare pentru finanțare
De asemenea, un studiu de fezabilitate poate cântări destul de mult în decizia unui partener (în speță Uniunea Europeană) – pentru a investi sau pentru a oferi fondurile necesare pentru finanțarea proiectului. Cu toate acestea, instrumentul care este utilizat special pentru atragerea fondurilor europene este Planul de Afaceri. Elaborarea acestuia se realizează pe baza informațiilor obținute în urma studiului de fezabilitate.
Studiul de fezabilitate este foarte important, atât de important încât chiar și cu un rezultat negativ nu este considerat un eșec. Dimpotrivă, situația în care proiectul respectiv ajunge să fie finanțat și implementat, dar din cauza piedicilor de netrecut, care ar fi putut fi identificate prin întocmirea unui studiu de fezabilitate, este un eșec foarte mare!
Studiul de fezabilitate vs. planul de afacere
Orice antreprenor, indiferent că este la început de drum sau cu experiență, trebuie să știe care este rolul și cum se realizează un plan de afaceri, precum și ce este studiul de fezabilitate. Cele două noțiuni sunt foarte diferite și totuși, acestea sunt adesea confundate. Prin urmare, este necesar să se cunoască exact ce este și care sunt caracteristicile fiecăruia.
Planul de afaceri este realizat pe baza unei idei concrete, în cadrul căreia se cunosc principalele date ale ideii/produsul/serviciului, știm cine este agentul economic – pornind de la modul de implementare a acesteia până la primele date obținute.
În ceea ce privește studiul de fezabilitate, elementul variabil al proiectului este produsul obținut în urma implementării acestuia, pe baza studiului realizat. Conform specialiștilor din domeniu, planul de afaceri se realizează după efectuarea studiului de fezabilitate, pe baza informațiilor obținute de acesta.
Diferența dintre cele două noțiuni este aceea că studiul de fezabilitate este mai complex și mai detaliat decât planul de afaceri. Acest aspect se datorează rolului pe care îl are studiul, acela de a identifica cea mai potrivită metodă de dezvoltare a activității, în urma unei analize amănunțite a metodelor de implementare a proiectului.
Chiar și în cazul agenților economici care activează în același domeniu, cu activități similare, se poate spune că sunt diferiți și au caracteristici individuale. De exemplu, ceea ce are succes pentru un agent economic este posibil să reprezinte un dezastru pentru altul, tocmai din cauza particularitățile fiecăruia.
Prin urmare, obiectivul studiului este acela de a elimina, pe cât posibil, eventualele riscuri asociate investiției. Principalele elemente pe baza cărora se realizează studiul de fezabilitate sunt de natură economico-financiară, tehnică, umană, de marketing sau informațională, acestea fiind:
- efortul investițional depus;
- datele tehnice, specifice investiției respective;
- potențialul uman;
- indicatorii economico-financiari ai proiectului;
- indicatorii tehnico-economici;
- capacitatea și modul de finanțare.
| ℹ️ Ca o concluzie personală, am văzut submăsura 6.4 din PNDRcare cere studiu de fezabilitate, deși sunt eligibile doar doar achiziții de echipamente/dotări. În schimb submăsura 6.2 din PNDR nu cere studiu de fezabilitate deși sunt eligibile construcțiile.
Din proprie experiență putem afirma că programele de finanțare din FEDR (Fondul European de Dezvoltare Regionale) nu prea cer studii de fezabilitate, în timp ce cam tot ce ține de FEADR (Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rurală) cere. Oricum ar fi acest aspect este stabilit întotdeauna de ghidul solicitantului aferent programului. Doar în ghidul solicitantului sunt stabilite condițiile de întocmire a proiectelor. |
| gℹ️ Ți-am pregătit un STUDIU DE FEZABILITATE MODEL,întocmit în vederea finanțării din fonduri europene a unei Ferme de vaci destinată producției de lapte. |
| ✔️ În continuare vom discuta despre cum verificăm viabilitateaunui scenariu din studiul de fezabilitate ⏩ |
Arii de fezabilitate
Viabilitatea proiectului este verificată și prin metode specifice, definite de acronimul TELOS, care are în vizor 5 arii de fezabilitate pe care le analizează printr-un studiu amănunțit. Cuvântul „telos” este de origine grecească și provine din „teleologie”, care definește știința care studiază obiectele, punând accent pe scopul acestora. Acronimul TELOS înglobează următoarele aspecte: tehnologie, economie, legalitate, operațiuni, programare.
Prin urmare, cei care au realizat un studiu de fezabilitate al unui proiect pot folosi TELOS pentru o verificare a acoperirii tuturor domeniilor care sunt esențiale pentru stabilirea viabilității proiectului. Domeniile de analiză care ar trebui să fie prezente într-un astfel de studiu, indiferent de cum arată structura acestuia, sunt:
T – tehnic: Criteriul de verificare a posibilității tehnice de realizare a proiectului
În cadrul acestui domeniu de analiză sunt urmărite următoarele elemente:
- componentele de producere,
- produsele și procesele,
- programele și strategiile utilizate.
În cazul unui proiect mai complex, pot fi analizați și alți factori – de exemplu:
- expertiza în domeniu,
- personalul calificat
- disponibilitatea tehnologiilor informaționale
- gradul de dependență de piața de resurse și materii prime
Cu ajutorul acestor date poate fi stabilit dacă afacerea poate opera sau se poate adapta condițiilor noi.
E – economic: Resursele necesare pentru implementarea proiectului
Este important să se stabilească dacă resursele deținute sunt suficiente pentru dezvoltarea proiectului. Pentru stabilirea acestor aspecte se utilizează analiza de cost/beneficiu, datorită căreia costurile aferente implementării proiectului pot fi evaluate într-un mod foarte precis.
L – legal: Respectarea normelor juridice
Datorită specialistului care realizează studiul de fezabilitate, pot fi identificate și prevenite posibilele conflicte juridice care pot apărea, punând piedici în implementarea ideii prezentate în proiect.
O – organizațional: Pregătirea pentru implementarea proiectului trebuie să fie pe măsură
Studiul de fezabilitate urmărește și modurile de eliminare a posibilelor problemele care pot apărea în implementarea proiectului, astfel încât aceste moduri să fie eficiente și operative. Tocmai de aceea, aceste studii pot apela și la investigații de fundal, rolul acestora fiind acela de a identifica modul în care se reacționează la șocuri externe sau cum sunt valorificate oportunitățile.
S – planificarea sistemică – Realizarea unui plan detaliat
Planificarea Sistemică se referă la perioada optimă de implementare a ideii proiectului, deoarece în cazul derulării prea lente a implementării, proiectul are șanse să eșueze. Prin urmare, această arie de fezabilitate se analizează perioada necesară pentru implementare, precum și gradul în care acest proiect se raportează la realitate.
| ℹ️ În concluzie, un studiu de fezabilitate are ca obiectiv identificarea punctelor forte și a celor slabe ale proiectului, riscurile și oportunitățile (analiza SWOT) și chiar perspectivele de succes ale proiectului.
În plus, pentru ca un astfel de studiu să fie foarte bine conceput este necesar ca acesta să conțină și o baza istorică a proiectului, informații referitoare la management, principalele operațiuni, politicile sectorului de referință și cercetări din domeniu, precum și calitatea în ceea ce privește modul de gestionare a proiectului. |
| ✔️ În continuare haideți să vedem ce trebuie să includă și cum redactăm, un studiu de fezabilitate ⏩ |
Cuprinsul studiului de fezabilitate
- Părți scrise
1.1. Date generale solicitant:
- Numele și datele de identificare;
- Scurt istoric;
- Obiect sau obiecte de activitate – pentru care acesta prezintă certificate constatatoare de la Registrul Comerțului, prin care dovedește că desfășoară respectivele activități;
- Mijloace fixe principale care se află în patrimoniul său: resurse funciare, construcții, echipamente și utilaje etc.
| Denumirea mijlocului fix | Data de achiziție | Valoarea netă la data realizării ultimului bilanț-RON- | Bucăți |
| 1.TOTAL CLĂDIRI | |||
| 1.1 detaliați…………….. | |||
| 1.n detaliați……………… | |||
| 2.UTILAJE TOTAL | |||
| 2.1 detaliați…………….. | |||
| 2.n detaliați……………… | |||
| 3.ANIMALE | |||
| 3.1 detaliați…………….. | |||
| 3.n detaliați……………… | |||
| 4.ALTELE – detaliați | |||
| TOTAL |
| TERENURI | ||||
| Nr. crt | Amplasarea Județul/Localitatea | Suprafața totală (mp) / Categorie de folosință | Valoare contabilă – RON- | Regimul juridic |
1.2. Descrierea proiectului
- Denumire investiție;
- Elaborator – cod CAEN, coordonate de identificare;
- Prioritățile sau obiectivele investiției – se descrie ce se dorește prin acest proiect:
- crearea unor noi produse cu valoare adăugată mai mare,
- capacități de producție competitive și eficiente,
- utilizarea optimă a resurselor disponibile,
- sporirea productivității muncii etc.
Se va descrie și conformitatea obiectivelor investiției care se urmăresc prin proiect cu cele ale măsurii sau schemei, precizându-se capacitatea existentă și capacitatea propusă pentru a se realiza la finalizarea investiției;
- Descrierea tuturor investițiilor care vor fi executate pentru adaptarea unității la standardele de mediu, sanitare, sanitar-veterinare ale Uniunii Europene, precizându-se standardul sau standardele la care se adaptează – în cazul proiectelor care sunt destinate adaptării unității la standarde specifice;
- Fundamentare în ceea ce privește necesitatea și oportunitatea investiției; Dacă beneficiarul este o formă asociativă, se descrie modul cum investiția deservește membrii acesteia;
- Piața de aprovizionare, de desfacere, concurența, precum și strategia de piață care se pretează pentru valorificarea tuturor produselor sau serviciilor obținute prin implementarea acestui proiect;
| FURNIZORII POTENȚIALI AI SOLICITANTULUI | ||||
| Denumirea furnizorului de materii prime, materiale, auxiliare, produse, servicii | Adresa | Produsul furnizat și cantitatea aproximativă | Valoarea aproximativă
-RON- |
% din total achiziții |
| CLIENȚII POTENȚIALI AI SOLICITANTULUI | |||
| Nr.crt | Clientul (denumirea și adresa) | Valoarea -RON- | % din vânzări |
| 1 | |||
| 2 | |||
| n | |||
1.3. Datele tehnice ale investiției
Datele generale:
- Zonă și amplasament pentru investiție (regiune, județ, localitate) și suprafața și situația juridică pentru terenul ce va fi ocupat de lucrare definitiv sau temporar;
- Caracteristicile terenului din amplasament (studii topografice, studiu geotehnic, date climatice, nivel maxim al apelor freatice).
Caracteristicile construcțiilor:
- În ceea ce privește clădirile – deschideri, aria construită, arie desfășurată, număr niveluri, înălțime, volum construit;
- În ceea ce privește rețelele – lungime, lățime, diametru, materiale etc.
- Structură constructivă: în cazul clădirilor și rețelelor se fac descrieri ale soluțiilor tehnice vizate, luându-se în calcul și recomandările în privința tehnologiei de realizare și condițiile de exploatare pentru fiecare obiect.
- Utilajele de dotare ale construcțiilor: hidrofoare, ascensoare, centrale termice etc.
- Instalații pentru construcții: care sunt soluțiile adoptate pentru: iluminat, apă, canalizare, forța, curenți slabi etc.
- Utilitățile existente și analiza lor: se va descrie modul de asigurare și soluțiile tehnice;
Acorduri și avize – acestea sunt emise de organele în drept, în acord cu legislația aflată în vigoare:
- Certificat de urbanism – cu încadrarea amplasamentului în Planul Urbanistic, care este aprobat și avizat conform legii;
- Alte avize.
Caracteristicile funcționale și tehnice ale echipamentelor și utilajelor ce vor fi achiziționate prin proiect și prezentarea tehnică a tuturor construcțiilor în care acestea vor fi amplasate: se precizează denumirea, numărul și valoarea lor, cu fundamentarea necesității lor.
Se descrie și fluxul tehnologic, dar și activitatea și tehnologia care se aplică în cadrul proiectului.
| Nr. crt | Denumirea/tipul echipamentului sau utilajului | Număr bucăți | Valoarea fără TVA -RON- | TVA -RON- | Total cu TVA -RON- |
1.4. Durata de realizare și etapele
Graficul de eșalonare a investiției va fi exprimat valoric pe activități și luni. Pentru estimarea duratei de execuție și planificarea activităților, de la momentul semnării contractului de finanțare, proiectantul va trebui să ia în calcul și perioadele de timp care sunt nefavorabile realizării investițiilor.
| ℹ️ Se vor sublinia acele investiții care se referă la adaptarea la standardele comunitare ce se vor încadra în perioada de grație. |
1.5. Costul investiției – estimare
Se precizează valoarea totală a investiției, detaliindu-se pe structura devizului general, împreună cu devizele pe obiecte, cum prevede legislația în vigoare. Dacă apar cheltuieli eligibile și neeligibile, vor fi prezentate devize pe obiecte separate, pe categorii de cheltuieli eligibile și cheltuieli neeligibile.
Pentru a estima costurile investiției prin întocmirea bugetului estimativ se poate verifica în baza de date de prețuri disponibilă pe site-ul agenției respective (exemplu: ADRP -Agenția de Plăți pentru Dezvoltare Rurală și Pescuit), se pot printa și atașa cererii de finanțare acele pagini care fac referire la bunurile și serviciile care sunt incluse în proiect.
Dacă valorile bunurilor sau ale serviciilor nu se încadrează în limitele din această bază de date de prețuri, va fi necesar să se atașeze trei oferte pentru acele categorii de bunuri și servicii care sunt mai mari de 50.000 de euro, precum și o ofertă pentru acele categorii care sunt cuprinse între 10.000 și 50.000 de euro.
| ℹ️ În cazul ofertelor de servicii, se vor preciza și tarifele orare. |
| Curs Euro / leu ………….. la data de…………….
Procentul finanțării publice…………………. % |
||||||
| Cheltuielile eligibile | Cheltuielille neeligibile
-RON- Euro |
Total | ||||
| – RON- | Euro | – RON- | Euro | |||
| Ajutor public nerambursabil | ||||||
| Surse de finanțare pentru completarea necesarului de finanțare: | ||||||
| – împrumuturi | ||||||
| – autofinanțare | ||||||
| TOTALUL PROIECTULUI | ||||||
| ⚠️ Atenție: Procentul de finanțare publică se stabilește în funcție de condițiile care sunt impuse de ghidul solicitantului. În cazul proiectelor cu finanțare publică mai mare de 50% din valoarea eligibilă se motivează solicitarea procentului. |
1.6. Finanțarea investiției
Valoarea totală a investiției este de ……………..….. RON, iar ajutorul nerambursabil este de ………………….. RON.
| ℹ️ Se utilizează cursul de schimb Euro/RON care este publicat pe pagina de internet a Băncii Central Europene www.ecb.int/index.html de la momentul întocmirii Studiului de Fezabilitate. |
1.7. Forța de muncă
Totalul personalului existent: ……………………………..
Din care personal de execuție: ……………………………..
Estimare în privința forței de muncă ocupată prin investiției:
Locurile de muncă nou-create: ……………………………..
Responsabilul legal (se specifică numele complet, funcția, studiile și experiența profesională).
- Părți desenate
- Plan general (1:5.000 – 1:500);
- Plan de amplasare în zonă (1:25.000 – 1:5.000);
- Plan de situație cu amplasarea tuturor rețelelor de utilități (1:1.000 – 1:500);
- Planurile de arhitectură – în care vor apărea planurile nivelurilor și secțiunile principalelor obiecte de construcții;
- Plan de amplasare utilaje în cadrul fluxului tehnologic.
III. Proiecții financiare
Proiecțiile financiare (Anexele B și Anexele C) în vederea îndeplinirii obiectivului specific de sporire a competitivității întreprinderii
ℹ️ Anexele B – Proiecții financiare pentru persoanele juridice:
În sheet-urile aferente Prognozei veniturilor – Anexa B1, Prognozei cheltuielilor – Anexa B2, CPP – Anexa B3, Bilanțul – Anexa B4, FN An 1-5 – Anexa B8, Indicatori – Anexa B9 – sunt cuprinse prognoze pe 5 ani de la momentul în care investiția din proiect este dată în exploatare și până la finalizarea investiției. În schimb, sheet-urile FN An 1I – Anexa B5, FN An 2I – Anexa B6 și FN An 3I – Anexa B7 fac referire la perioada în care se implementează proiectul (care este de maxim 3 ani). Downloadează Anexele B din platforma de curs |
ℹ️ Anexele C – Proiecții financiare pentru persoanele fizice autorizate și pentru asociațiile familiale:
Downloadează Anexele C din platforma de curs |
3.1. Ipotezele care au stat la baza realizării proiecțiilor financiare
În cele ce urmează vor fi făcute precizări aferente Anexelor B. Este important de menționat că prognozele trebuie să fie întocmite pornindu-se de la situațiile financiare înregistrate în anul anterior depunerii proiectului.
Prognoza veniturilor
Se completează Anexa B1 – Prognoza veniturilor (vezi sheet-ul Prognoza veniturilor din Anexa B) și evoluția capacității de producție – vânzările sunt previzionate trimestrial, pentru primii 2 ani de activitate, după care se va face previzionarea anuală. În această secțiune se vor detalia prezumțiile situate la baza realizării previzionării– astfel încât să fie cât mai bine înțelese de cititori:
- Care este gradul de utilizare a capacității de producție, dar și modul cum evoluează el în timp – se precizează producția fizică existentă și cea estimată să se realizeze după ce este finalizată investiția;
- Corelarea vânzărilor previzionate, a gradului de utilizare a capacității de producție și contractele de vânzare sau pre-contractele care au fost încheiate sau sunt în curs de a fi încheiate;
- Cum au fost previzionate restul veniturilor prognozate.
Se detaliază veniturile care au fost obținute din alte tipuri de activități decât aceea la care se referă proiectul – dacă solicitantul obține venituri și din alte activități, în afară de cea descrisă în proiect.
Prognoza cheltuielilor
Se completează Anexa B2 – Prognoza cheltuielilor și evoluția capacității de producție (vezi sheet-ul Prognoza cheltuielilor din Anexa B pe care o puteți downloada din platforma de curs https://proiecte-europene.eu/curs/) precizându-se valorile previzionate pe categorii specifice de cheltuieli. Pentru primii doi ani de activitate cheltuielile vor fi trecute trimestrial, după care anual.
În această secțiune se vor detalia prezumțiile situate la baza realizării previzionării:
- Este nevoie de urmărirea corelării informațiilor ce au fost furnizate cu cele menționate în alte secțiuni ale studiului;
- Corelarea cheltuielilor previzionate, a gradului de utilizare a capacității de producție și a precontractelor/contractelor de cumpărare încheiate sau a în curs de a fi încheiate;
- Categoriile de cheltuieli – modul cum au fost previzionate;
- Informații relevante care au contribuit la realizarea previzionării sau care influențează previzionarea cheltuielilor.
Este necesar să se detalieze cheltuielile aferente tipurilor de activități diferite de cea la care se face referire în proiect – dacă solicitantul obține venituri și suportă totodată cheltuieli din alte activități.
Contul de profit și pierdere
Se completează în coloana Anul 0 (zero) cu valorile existente în ultimul cont de profit și pierdere care a fost încheiat de firmă și anexat la cererea de finanțare – dacă solicitantul a fost înființat în anul aflat în curs, nu se va completa coloana.
Se completează Anexa B3 astfel:
12 – Venituri Financiare,
13 – Cheltuieli cu dobânzile (atât la creditul care va fi contractat pentru a cofinanța investiția, cât și pentru soldul celor angajate),
14 – Alte cheltuieli financiare,
18 – Impozit pe cifra de afaceri/profit.
Restul de informații pot fi preluate din Anexele B1 și B2. Se fac mențiuni și în privința valorilor previzionate și se corelează cu alte date.
Bilanțul sintetic previzionat
Se fac precizări în legătură cu ipotezele luate în considerare când se face previzionarea posturilor din bilanț. Se completează Anexa B4 (vezi sheet-ul Bilanț din Anexa B) cu toate valorile prognozate ale posturilor bilanțului. Se vor lua în considerare următoarele:
- Coloana An 0 – se completează cu valorile din ultimul bilanț care a fost încheiat de firmă și anexat la cererea de finanțare – dacă solicitantul a fost înființat în anul în curs coloana nu se va mai completa;
- Amortizarea cumulată – se trece valoarea ei, aferentă activelor imobilizate existente și se adaugă amortizarea calculată pentru cele nou achiziționate. De asemenea, se corelează cu valoarea cheltuielilor cu amortizările care au fost prevăzute în contul de profit și pierdere;
- Valorile activelor imobilizate nou achiziționate se adaugă la cele existente și din ele se scad valorile activelor imobilizate care au fost vândute în respectiva perioadă;
- Valoarea stocurilor – produse finite, materiale, materii prime etc. Această valoare va fi corelată cu specificul activității (de exemplu, durata procesului de fabricație), dar și cu alte elemente care sunt considerate relevante;
- Casa și conturile la bănci se vor prelua din valoarea care a rezultat în Fluxul de numerar aferent perioadei, din linia S;
- Datoriile care trebuie achitate într-o perioadă de până la un an – se pot previziona în funcție de termenele de plată ale tuturor furnizorilor, dar și de creditele pe termen scurt ce sunt previzionate prin fluxul de numerar, de valoarea datoriilor fiscale sau de asigurările sociale;
- Datoriile care trebuie achitate într-o perioadă mai mare de un an – se pot previziona în funcție de: graficul de plată și soldul datoriilor reeșalonate, de graficul de rambursare și soldul creditelor pe termen mediu și lung primite și vor fi evidențiate și datoriile către asociați sau acționari, leasing-urile sau datoriile la alte instituții financiare;
- Capitaluri proprii – se vor înscrie: sumele ce au rezultat din majorările de capital social prevăzute, care este rezultatul exercițiului (acesta repartizându-se ca dividende și rezerve la alegere), rezervele care au fost constituite deja, precum și alocările suplimentare care provin din exercițiul financiar anterior;
- Subvenții pentru investiții – se vor înscrie soldul existent sau previzionat (unde este cazul), dar și încasările ce au fost primite în cadrul programului;
- Se urmărește corelarea datelor ce au fost introduse cu cele deja existente în contul de profit și pierdere sau în fluxul de numerar.
Fluxul de numerar
Se completează anexele cu datele fluxurilor de numerar din proiect atât pe perioada implementării (este vorba despre anexele B5, B6, B7 din Anexa B – care vor fi desfășurate lunar), cât și pentru o perioadă de 5 ani (Anexa B8) după ce proiectul a fost implementat.
La această secțiune se vor detalia prezumțiile situate la baza realizării previzionării, și anume:
- Se urmărește corelarea fluxurilor previzionate ca intrări și ieșiri cu restul secțiunilor;
- În privința rândului „Disponibil de numerar la finalul perioadei”, este bine de știut că acesta nu poate fi negativ în lunile de implementare, dar nici în anii de previziune;
- Toate informațiile care au ajutat la previzionare și care influențează previzionarea elementelor fluxului de numerar.
3.2. Precizări pentru anexele C:
Prognoza privind încasările și plățile pentru anii 1, 2 și 3 de implementare
Se completează Anexele C1, C2 și C3 (downloadeaza Anexa C de aici) cu acele date referitoare la fluxurile de numerar (respectiv, încasările și plățile) aferente activităților, dar și cu datele aferente investițiilor și finanțării. Se face detalierea pe luni de implementare. Rândul „Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei” nu poate fi negativ în nicio lună de implementare.
Prognoza încasărilor și plăților pentru anii 1-5 de previziune
Se completează Anexa C4 (sheetul Incasari_platiAnii 1-5 prognoza din Anexa C) cu toate datele referitoare la fluxurile de numerar pentru activitatea în cauză, dar și cu cele privind activitatea de investiții și finanțare. Detalierea se face pentru fiecare an de previziune.
Ca și în cazul anterior, rândul „Disponibil de numerar la sfârșitul perioadei” nu poate fi negativ pentru niciunul dintre anii de previziune.
| ✔️ Așadar STUDIULUI NOSTRU DE FEZABILITATE putea fi următorul:
I. Părțile scrise 1.1 Denumirea/Numele solicitantului si date de identificare ale acestuia 2. Descrierea proiectului 2.1 Denumirea investiției 3. Date tehnice ale investiției 3.1 Date generale 4. Durata de realizare (luni) si etape principale 7. Date privind forța de munca 7.1 Total personal existent II Părțile desenate III Proiecții financiare si indicatori financiari 8.1 Prognoza încasărilor si plăților pentru anii 1, 2 si 3 de implementare |
| ℹ️ Ți-am pregătit un STUDIU DE FEZABILITATE MODEL, întocmit în vederea finanțării din fonduri europene a unei Ferme de vaci destinată producției de lapte. |